De ce sunt oameni care reusesc si oameni care raman mereu pe loc? Din foarte multe motive, iar unul dintre ele este acela ca reusesc cei care accepta ideea ca sunt niste fiinte intr-o permanenta evolutie si e nevoie sa depuna eforturi sustinute pentru a-si imbunatati calitatile si a se adapta la schimbarile din jurul lor, in timp cei restul, marea majoritate, se lamenteaza cu privire la tot ce ii inconjoara dar omit sa se priveasca pe ei insisi intr-un mod constructiv si sa intreprinda ceva in vederea propriei dezvoltari.
Punctul de pornire ar trebui sa fie in educatie, in perceptele morale evocate de parinti si de primii invatatori. Copiii trebuie invatati ca au o multitudine de calitati de care pot sa se foloseasca pentru a evolua pe toate planurile, de la cel personal – social, psihic, moral, emotional etc. – la cel material. Dar calitatile cu care s-au nascut sunt doar instrumentele pe care le au la indemana pe drumul lung al evolutiei. Cu cat vor invata si se vor stradui sa le foloseasca mai bine si mai eficient, cu atat vor ajunge mai departe si intr-un timp mai scurt.
Daca pornim in viata cu ideea ca suntem perfecti asa cum suntem acum, vom esua plenar. Suntem perfect echipati pentru orice dorim sa devenim, dar e nevoie si de implicarea personala a fiecaruia. Pana la urma nu vom putea pacali Natura. Pretul trebuie platit intotdeauna, integral si in avans. Uneori el a fost deja platit de parinti sau de o generatie anterioara. Si atunci ni se pare ca lucrurile se pot produce si de la sine. Dar e o simpla iluzie. Am avut doar norocul sa se fi sacrificat altcineva pentru noi.
Daca am inteles ca nemultumirile noastre au drept unica sursa propria persoana, putem concluziona ca pentru a reduce aceste nemultumiri este necesar si suficient sa actionam asupra noastra insine, modelandu-ne in asa fel incat sa devenim tot mai mult o sursa de satisfactii permanente. In acest fel vom deveni o sursa de multumire si pentru cei din jur si vom putea fi priviti si ca un exemplu pozitiv, demonstratia concreta a faptului ca “SE POATE ”.
Am fi nebuni sa credem ca se va lasa cineva modelat de personalitatea altcuiva. Cu greu ne motivam si acceptam ideea de a ne aduce singuri mici imbunatatiri in felul de a fi, de a vedea lucrurile si de a reactiona la ceea ce primim ca stimul exteriori. Trebuie sa cautam singuri propriile raspunsuri. Cand ele vin din alta parte, avem impresia ca se incearca sa ni se impuna ceva cu forta si reactionam exact invers decat se asteapta de la noi.
Ca atare vom incepe sa devenim mai buni, mai acceptati si chiar doriti de cei din jurul nostru pe masura ce vom face eforturi sa ne transformam personalitatea, adaugandu-I noi calitati si dezvoltandu-le pe cele deja existente si eliminand pe cat posibil defectele care ne impiedica sa obtinem rezultatele pe care le dorim.
Felicitări, Gina! Superbă punere în problemă! M-a dus cu gândul încoace şi încolo, prin ani mulţi de căutări!
RăspundețiȘtergere